Cand parintii lui Yusuf, in varsta de doisprezece ani, ii spun ca va sta o vreme la unchiul sau Aziz, acesta este incantat. Sa ia trenul, sa descopere un oras mare, ce fericire pentru el, care nu a parasit niciodata satul sau din Tanzania.
El nu intelege imediat ca tatal sau l-a vandut pentru a plati o datorie prea mare – si ca Aziz nu este unchiul sau, ci un negustor bogat care are nevoie de inca un sclav in casa lui.
Prin ochii lui Yusuf, Africa de Est de la inceputul secolului XX, subminata de colonizare, este dezvaluita in toata frumusetea si duritatea ei.
In aceste intinderi desertice strabatute de caravane lente, in acest paradis care va fi in curand pierdut, greutatea unei vieti valoreaza cat cea a catorva picaturi de apa.
Aceasta este o poveste foarte placuta de citit. Autorul are arta de a spune o poveste, fara artificii literare, in maniera povestilor africane. In putine cuvinte, fara sa se piarda vreodata in lungimi inutile, el ne lasa sa traim aventurile populatiilor locale inainte de a se lansa in aventurile fabuloase ale expeditiilor. Aceste expeditii sunt punctul culminant al cartii. Autorul a cercetat in mod evident povestile expeditiilor primilor exploratori ai acestor regiuni, ceea ce confera povestirii o autenticitate istorica.
Personajele din “Paradisul” reprezinta specimene ale populatiei din acel loc la un moment dat. Ele sunt descrise prin comportamentul lor in poveste; ramane la latitudinea cititorului sa si le imagineze asa cum le vede. Se va aprecia foarte mult acest mod de a nu-i impune cititorului propriile judecati despre personajele sale.
In mod curios, pentru Yusuf al sau, autoarea s-a inspirat din Iosif din Biblie, vandut de fratii sai si a carui poveste se repeta in Coran. Acest lucru adauga o nota de stranietate acestui personaj deja misterios. Cititorul atent ar putea descoperi in peregrinarile sale simboluri interesante, cum ar fi limitele libertatii, sau supunerea fata de un destin scris dinainte, sau “mana lui Dumnezeu” atat de draga musulmanilor… Dar nici aici autorul nu-si impune punctul de vedere, ci va fi la latitudinea cititorului sa mearga sa descopere un eventual mesaj pe care povestea l-ar putea transmite.
Opera lui Abdulrazak Gurnah a fost distinsa cu Premiul Nobel pentru Literatura in 2021. Juriul Nobel nu a facut o greseala. Acest scriitor african va fi o mare descoperire pentru iubitorii de literatura buna. Povestea pe care o spune in “Paradis” are o latura documentara foarte interesanta, personajele sale sunt bine tiparite, iar stilul sau iese din tipare fara a fi iconoclast: este simplu, stralucitor si intr-adevar foarte placut de citit.
