Temperatura corectă a frigiderului, cifra pe care puțini o verifică
Temperatura recomandată de autoritățile pentru siguranța alimentelor din Europa pentru compartimentul frigorific este între 0 și 5 grade, ideal 3-4 grade. Congelatorul trebuie să stea la -18 grade sau mai jos.
Butonul rotativ cu cifre de la 1 la 7, prezent pe multe frigidere mai vechi, nu indică grade, ci puterea de răcire, iar poziția aleasă la instalare, acum zece ani, rămâne adesea neschimbată indiferent de anotimp, de cât de plin e frigiderul sau de temperatura din bucătărie. Un termometru de frigider, de 15-30 de lei, pus pe raftul din mijloc într-un pahar cu apă și citit după 24 de ore, spune adevărul.
Peste 5 grade, bacteriile precum Listeria și Salmonella se înmulțesc vizibil mai repede.
Sub 0 grade, legumele și ouăle îngheață pe margini.
Zonele frigiderului și ce se pune pe fiecare
Un frigider nu are aceeași temperatură peste tot.
Cea mai rece zonă, la frigiderele cu congelatorul jos, este de obicei raftul de jos, deasupra sertarelor de legume, unde aerul rece coboară și se strânge. Acolo se pun carnea crudă, peștele și mezelurile deschise, în recipiente închise, pentru ca sucurile să nu picure peste celelalte alimente.
Rafturile din mijloc sunt pentru lactate, brânzeturi, iaurturi și mâncarea gătită.
Raftul de sus, mai puțin rece, pentru alimentele gata de consum, prăjituri, resturi care se mănâncă a doua zi.
Ușa este zona cea mai caldă și cu cele mai mari variații, pentru că se deschide de zeci de ori pe zi. Este locul potrivit pentru sosuri, băuturi, borcane deschise de gem și muștar, nu pentru lapte și ouă, deși multe frigidere au suport de ouă tocmai în ușă.
Sertarele de legume păstrează umiditatea mai mare, iar la modelele care au glisor de reglaj, poziția deschisă se folosește pentru fructe, cea închisă pentru legumele cu frunze.
Ce nu are ce căuta în frigider
Roșiile își pierd aroma și devin făinoase sub 10 grade. Cartofii se țin la întuneric și la răcoare, dar nu la frigider, unde amidonul se transformă parțial în zahăr și capătă gust dulceag. Ceapa și usturoiul se păstrează în coș aerisit, departe de cartofi. Bananele se înnegresc repede la rece, iar avocado, pepenele întreg și fructele tropicale necoapte își continuă coacerea doar la temperatura camerei. Pâinea se usucă mai repede în frigider decât în pungă, pe masă. Pentru păstrare lungă, se congelează feliată. Mierea cristalizează, iar uleiul de măsline se tulbură.
Mâncarea gătită și resturile
Mâncarea gătită se bagă la frigider în cel mult 2 ore de la preparare, după o răcire rapidă, în vase puțin adânci.
Oala mare de ciorbă, pusă fierbinte în frigider, ridică temperatura tuturor alimentelor din jur, iar miezul ei rămâne cald ore întregi. Împărțirea în 2-3 recipiente mai mici și răcirea într-un lighean cu apă rece înainte scurtează timpul la jumătate de oră.
Resturile gătite rezistă, orientativ, 3-4 zile la frigider. Orezul fiert, puiul și peștele gătit se consumă în primele 1-2 zile.
O etichetă cu data, scrisă cu markerul pe capac, elimină ghicitul de tipul „oare când am făcut sarmalele astea?”.
Regula folosită în bucătăriile profesioniste, primul intrat, primul ieșit, se aplică simplu și acasă: produsele noi se pun în spate, cele vechi în față.
Consumul de energie și locul frigiderului în bucătărie
Frigiderul funcționează non-stop și este, frecvent, aparatul cu cel mai mare consum anual dintr-o locuință, după sistemul de încălzire.
O combină frigorifică modernă din clasa energetică C sau D consumă 150-250 de kilowați-oră pe an. Un model vechi de 15-20 de ani poate depăși 400-500, adică o diferență de 250-400 de lei pe an la tarifele actuale din România.
Amplasarea contează: lângă aragaz, lângă calorifer sau în soarele din fața geamului, compresorul lucrează mai mult.
Grila din spate are nevoie de 5-10 centimetri spațiu liber pentru a elimina căldura. Frigiderul împins lipit de perete, într-o nișă strâmtă de mobilier, consumă mai mult și are viața compresorului scurtată.
Garnitura ușii se verifică simplu, cu o foaie de hârtie prinsă între ușă și corp: dacă foaia alunecă ușor, garnitura nu mai etanșează.
Dezghețarea și curățenia periodică
Frigiderele cu sistem No Frost nu fac gheață pe pereți și nu cer dezghețare.
La cele clasice, un strat de gheață de peste 5 milimetri în congelator crește consumul și reduce spațiul util. Dezghețarea se face o dată sau de două ori pe an, cu alimentele mutate temporar într-o geantă frigorifică sau la balcon, iarna.
Gheața nu se sparge cu cuțitul. Un vas cu apă fierbinte așezat în congelator, cu ușa închisă, o topește în 20-30 de minute.
Rafturile și sertarele se spală cu apă caldă și puțin bicarbonat, o soluție care curăță și neutralizează mirosurile fără detergenți parfumați.
Orificiul de scurgere de pe peretele din spate, prin care se elimină apa de condens, se desfundă cu un bețișor, altfel apa se strânge sub sertarele de legume.
Mirosurile și alimentele uitate
Un bol mic cu bicarbonat de sodiu, lăsat pe un raft și schimbat lunar, absoarbe mirosurile.
Brânzeturile maturate, peștele afumat și ceapa tăiată se țin în recipiente cu capac etanș.
O verificare de 5 minute, săptămânal, de preferat înainte de cumpărăturile mari, scoate la lumină iaurtul expirat din spatele raftului și borcanul de zacuscă deschis de o lună.
Studiile despre risipa alimentară din Uniunea Europeană arată că gospodăriile sunt responsabile pentru mai mult de jumătate din alimentele aruncate, iar un frigider aglomerat și dezorganizat este una dintre cauzele cele mai simple de corectat.
